

              DE-OR TRECE ANII...









     De-or trece anii cum trecura,

     Ea tot mai mult imi va place,

     Pentru ca-n toat-a ei faptura

     E-un "nu stiu cum" s-un "nu stiu ce".







     M-a fermecat cu vreo scinteie

     Din clipa-n care ne vazum ?

     Desi nu e decit femeie,

     E totusi altfel, "nu stiu cum".







     De-aceea una-mi este mie

     De ar vorbi, de ar tace;

     Dac-al ei glas e armonie,

     E si-n tacere-i "nu stiu ce".





     

     Astfel robit de-aceeasi jale

     Petrec mereu acelasi drum...

     In taina farmecelor sale

     E-un "nu stiu ce" s-un "nu stiu cum".





                    (1883, decembrie)





.

